Eșecurile investiționale ale lui Mark Twain

Eșecurile investiționale ale lui Mark Twain

Mark Twain este unul dintre cei mai celebri scriitori din secolul al XIX-lea. Timp de peste jumătate din veac, de sub condeiul său, au ieșit nuvele, romane, piese de teatru și povestiri îndrăgite de cititori din numeroase țări. „Aventurile lui Tom Sawyer” este, probabil, este opera sa cea mai cunoscută, povestire care a fost tradusă aproape în toate limbile din lume.

Nu este de mirare faptul că Mark Twain avea un câștig consistent și ar fi putut deveni o persoană foarte bogată dacă nu ar fi existat pasiunea sa pentru investiții și pentru proiecte dubioase. Încrederea sa fermă în reușita următoarei invenții „promițătoare” de fiecare dată îi golea contul bancar, forțându-l să înceapă să acumuleze bani din nou de la zero.

Un atare comportament financiar irațional l-a adus la faliment pe geniul literar în vârstă de 59 de ani: astfel, urmând sfatul unui financiar faimos, scriitorul s-a declarat insolvabil și a transmis soției sale toate drepturile de autor asupra operelor sale publicate ca acestea să nu fie confiscate de către creditori.

Este interesant să aflați care era obiectul investițiilor lui Mark Twain la sfârșitul secolului al XIX-ea? În cele ce urmează vă prezentăm istoria eșecurilor sale:

Afacerea editorială. În 1884 Mark Twain a fondat propria editură, întrucât nu era mulțumit de colaborarea cu alți editori, considerându-i neonești. După succesul primelor două cărți publicate, a urmat o perioadă de inactivitate cauzată de selecția operelor care prezintă interes pentru cititori. În 1888, erorile privind strategia de colaborare cu autorii au dus editura lui Twain la faliment.

Mașina automată de tipărit a lui James Paige. Respectiva invenție „revoluționară” trebuia să accelereze de 6 ori culegerea textului în comparație cu lucrul manual și să producă o transformare radicală în lumea editorială. Fiind încântat de mecanismul instalației, începând cu 1880 și până în 1894, Twain a investit în dezvoltarea și modernizarea acesteia circa 300 mii de dolari; calculată conform cursului de azi, suma investiției a constituit 4 milioane de dolari. Editorul descria astfel funcționarea mecanismului: „Toate invențiile minunate create de creierul uman par nesemnificative în comparație cu această minune mecanizată impresionantă” Spre regret, mașina lui Paige se defecta permanent și, în timp ce inventatorul o perfecționa, ceea ce a durat o lungă perioadă de 14 ani, pe piață au apărut analoguri ale concurenților mai moderne și mai ieftine.

Praful proteic Plasmon. Twain a investit 30 de mii de dolari într-un praf extraordinar cu o valoare nutritivă „de 16 ori mai mare decât cea a fripturii”. Scriitorul era convins că Plasmon va fi capabil să combată foamea în India, dar în 1907 activitatea companiei producătoare a fost declarată frauduloasă. Drept consecință, Mark Twain nu a fost în măsură să-și recupereze investițiile.

Propiile invenții. Omul talentat este talentat în multe domenii dacă este nu în toate. Aceasta era opinia lui Twain brevetând invențiile sale: o curea elastică cu nasturi pentru pantalonii astfel încât „să aibă un aspect mai elegant”, un album pentru decupaje din ziare, joc de masă de istorie, trusă pentru praf. În plus, scriitorul a inventat o clemă pentru păturică bebe care îi împiedică pe bebeluși să se dezvelească în somn și o agrafă de pălărie pentru doamne care garanta deținătoarelor să nu-și piardă accesoriile în timpul unui vânt puternic.

Speculațiile pe piețele bursiere. Twain a pierdut o sumă impunătoare de bani și aici: achiziționând acțiuni ale căii ferate din Oregon la un cost de 78 dolari per acțiune, a fost în măsură să le vândă cu 12 dolari după căderea prețului respectivelor titluri de valoare.

Lista de mai sus vă impresionează, nu-i așa?

Ironia constă în faptul că Twain a refuzat să investească bani în unicul proiect cu adevărat bun. Ne referim la dispozitivul capabil să recepționeze și să emită cuvintele rostite inventat de Alexander Graham Bell. Inventatorul i-a propus personal lui Twain să investească în creația sa obținând o cotă parte în viitoarea sa companie, dar scriitorul a refuzat, motivând decizia sa prin experiența negativă în urma investițiilor în dezvoltările tehnice. Astfel, a ratat un profit potențial, care i-ar fi asigurat mai multor generații ale familiei sale o viață prosperă. În 1877 Bell și partenerii au fondat Bell Company, care cu timpul a crescut în compania gigant de telecomunicații AT3333T.

După numeroase investiții nereușite, Mark Twain a tras următoarea concluzie: „Sunt două momente în viață în care nu merită să speculezi: când ai bani și când nu-i ai”. Sunteți de acord cu respectiva afirmație?